tuba

tuba
1tù·ba
s.f. CO TS mus.
1a. strumento a fiato della famiglia dei flicorni costituito da un tubo conico avvolto in forma ellittica come le trombe, terminante con un ampio padiglione e munito di pistoni e di un particolare bocchino
1b. chi, spec. per professione, suona tale strumento
2. TS mus. registro dell'organo riproducente un suono simile a quello della tuba
3a. TS st.mus. strumento a fiato diritto terminante a forma d'imbuto, dal suono grave e squillante, usato nell'antichità greco-romana come tromba di guerra o anche in spettacoli e cerimonie religiose
3b. LE tromba: l'angeliche tube (Ariosto)
3c. LE fig., poesia, arte poetica: io la lascio a maggior bando | che quel de la mia tuba (Dante)
4. TS anat. canale, condotto
\
DATA: 1313-19.
ETIMO: dal lat. tūba(m), di orig. incerta.
POLIREMATICHE:
tuba bassa: loc.s.f. TS mus.
tuba di Eustachio: loc.s.f. TS anat.
tuba di Falloppio: loc.s.f. TS anat.
tuba uditiva: loc.s.f. TS anat.
tuba uterina: loc.s.f. TS anat.
————————
2tù·ba
s.f.
1. CO cappello a cilindro
Sinonimi: cilindro.
2. BU nel gergo militare, recluta
Sinonimi: 2cappella, cappellone.
\
DATA: 1863.
ETIMO: der. di tubo.
————————
3tù·ba
s.f. TS bot.
nome dato in commercio a due piante, la Tephrosia purpurea e la Derris elliptica, le cui radici vengono utilizzate per ricavarne insetticidi
\
DATA: 1961.
ETIMO: nome commerciale.

Dizionario Italiano.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • tuba — tuba …   Dictionnaire des rimes

  • TUBA — Tyrrhenorum inventum, Plin. l. 7. c. 56. a tubo, seu canali, quem refert, dicta, priscis Graecis ignota fuit. Unde illos, Tubarum locô, conchis uti consuevisse, legimus, apud Hesychium, Κόχλοις τοῖς ςθαλαττίοις ἐχρῶντο, πρὸ τῆς τῶ σαλπίγγων… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • tubă — TÚBĂ, tube, s.f. Instrument muzical de suflat din alamă, cu registru grav, format dintr un pavilion larg, un tub răsucit şi un mecanism de pistoane. – Din fr., lat. tuba. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  túbă s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • Tuba — Sf (ein Blasinstrument) per. Wortschatz fach. (18. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus l. tuba Blasinstrument, Trompete, Röhre .    Ebenso nndl. tuba, ne. tuba, nfrz. tuba, nschw. tuba, nisl. túpa; Tube. ✎ Relleke (1980), 175; DF 5 (1981), 521f.… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • tuba — s. f. [Brasil] Lugar onde há muitas pessoas ou coisas reunidas. = TIBA   ‣ Etimologia: origem duvidosa tuba s. f. 1.  [Linguagem poética] Trombeta. 2.  [Música] Instrumento musical de metal com som de baixo. = BOMBARDÃO 3.  [Figurado] Estilo… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • tuba — TUBÁ, tubez, vb. I. tranz. A consolida pereţii unei guri de sondă prin introducerea unei coloane de tuburi în interiorul ei. – Din fr. tuber. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  tubá vb., ind. prez. 1 sg. tubéz, 3 …   Dicționar Român

  • Tuba — Tu ba, n. [L., trumpet.] (Mus.) (a) An ancient trumpet. (b) A sax tuba. See {Sax tuba}. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • tuba — 1852, from Fr. tuba, from L. tuba (pl. tubæ) straight bronze war trumpet (as opposed to the crooked bucina), related to tubus (see TUBE (Cf. tube)) …   Etymology dictionary

  • tuba — túba ž DEFINICIJA 1. cijev zatvorena s jedne strane, sa zatvaračem na zavrtanj, za kreme, paste, ljepila itd. 2. glazb. a. kod starih Rimljana vrsta vojničke, uspravne trublje b. limeni puhaći instrument najdubljeg registra, ubraja se u porodicu… …   Hrvatski jezični portal

  • tuba — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. tubabie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} urządzenie do wzmacniania głosu przy porozumiewaniu się na odległość, w kształcie rury z rozszerzonym końcem, wykonane z plastiku lub… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • tuba — f. anat. Ver trompa. Medical Dictionary. 2011 …   Diccionario médico

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”